Zilele acestea, publicul si decidentii din majoritatea economiilor dezvoltate sunt luati prin suprindere de valorile peste asteptari ale inflatiei. Spre exemplu, in Germania inflatia a ajuns la un maxim al ultimilor 29 de ani, in timp ce in SUA inflatia a ajuns la o valoare fara precedent in ultimii 31 de ani. Romania nu face nici ea exceptie. Ultimul raport asupra inflatiei produs de BNR anticipeaza ca nivelul inflatiei recent raportat, de 7,6%, este doar un maxim temporar, avand in vedere ca in trimestrul doi din 2022 se va ajunge la un maxim de 8,6%. Ultima data cand am avut o valoare similara a fost in 2011.

In acest conditii, cresterea de doar 0,25 de puncte procentuale a ratei dobanzii-cheie, pana la 1,75%, a fost privita cu mare dezamagire de actorii si observatorii pietelor financiare din Romania. Contextul sugera o abordare cu mult mai indrazneata. La fel de indrazneata ca cea a bancilor centrale din regiune, care au avut cresteri cu mult mai semnificative: 0,75 puncte procentuale in Polonia sau cu 1,25 puncte procentuale in Cehia.

Un prim argument invocat de cei care se asteptau la o crestere mai semnificativa este raportarea la anul 2011. In acel moment, la o inflatie de peste 8%, dobanda-cheie era de 6,25%. Ironia este ca exact acel moment explica foarte bine atitudinea BNR de astazi. Asta pentru ca dobanda de 6,25% a ramas neschimbata din iunie 2010 pana in octombrie 2011 in pofida puseului inflationist mentionat mai sus. Explicatia rezida in faptul ca atunci, ca si acum, inflatia ridicata nu avea o cauza legata de cerere, ci una mai degraba legata de oferta: TVA, preturi administrate, accize. Deci putem considera ca si astazi BNR ramane consecventa ideii ca inflatia pe parte de oferta merita tratata cu retinere fiind mai degraba un fenomen temporar.

Pe de alta parte, daca ne uitam la 2008, un alt an in care inflatia a sarit de 8,5%, atitudinea BNR a fost cu totul alta. Era o inflatie indusa de supraincalzirea economiei, alimentata fiind de un consum excesiv. Din acest motiv, cresterea dobanzii de politica monetara nu s-a lasat asteptata. Daca in decembrie 2007 dobanda-cheie era 7,5%, in august 2008 ea ajungea deja la 10,25%.

Dar astazi mai sunt si alte elemente de context care ar trebui luate in considerare. In primul rand, daca este sa ne raportam la alte tari din regiune, trebuie remarcat faptul ca bancile centrale din aceste tari redusesera dobanda-cheie cu mult mai mult decat BNR. Din acest motiv, calea spre “normalitate” a acestora era mai lunga si necesita salturi mai mari de dobanda.

In al doilea rand, deficitul bugetar al Romaniei in 2020 a fost cu aproximativ 2 puncte procentuale mai mare decat al acestor tari. Ca urmare, un proces de consolidare fiscala va actiona in cazul Romaniei ca o frana mai puternica pentru cresterea economica. Insa asta cu conditia ca aceasta consolidare sa si aiba loc.

Ceea ce ne duce la principalul element de impredictibilitate cu care se confrunta BNR-ul. Dupa un an in care a considerat ajustarile fiscale ca fiind dezamagitoare, cum va arata 2022? Pentru ca evitarea unei alunecari in stagnare economica presupuna un dozaj corelat al politicilor fiscale (guvern) si monetare (BNR). Or asa cum rezulta din raportul inflatiei, BNR deja isi manifesta preocuparea pentru semnalele de incetinire economica. Iar motive sunt suficiente ca ea sa continue si in 2022 avand in vedere erodarea puterii de consum prin cresterea ponderii utilitatilor, cresterea costurilor de productie pentru companii, la care ar trebui sa se adauge si stagnarea cheltuielilor bugetare. Sa nu uitam ca Romania va trebui sa isi micsoreze deficitul bugetar cu 2 puncte procentuale pe an in urmatorii doi ani pentru a intra sub limita de 3% conform angajamentului luat. In anul unei cresteri economice exceptionale precum 2021 ajustarea a fost mai mica…

O crestere brusca a dobanzilor de catre BNR, adaugata peste toate aceste evolutii constrangatoare pentru economie, risca sa incetineasca sever economia. Ca sa nu mai vorbim de evolutiile inca incerte ale pandemiei.

Pe de alta parte, un esec al ajustarilor fiscale si continuarea spiralei cheltuielilor bugetare ar fi tipul de evolutie care ar face BNR sa accelereze cresterea dobanzilor. Potentialul inflationist este inca prezent si el nu s-a propagat deocamdata decat partial in economie. Daca politica fiscala nu va fi prudenta, atunci BNR va trebui sa fie ea mai prudenta. Iar asta va insemna o accelerare a cresterii dobanzilor in 2022.

Deocamdata, prin largirea coridorului in care dobanzile de pe piata monetara vor fluctua, BNR pare sa isi doreasca cat mai multa flexibilitate, ceea ce inseamna ca dobanda-cheie ar putea reveni temporar la un rol mai degraba orientativ decat de ancora.

Dar nu asta cred ca ameninta imaginea BNR.  Cred ca mult mai important este sa isi pastreze credibilitatea si capacitatea de anticipare corecta a nivelului inflatiei. Deocamdata evolutiile din ultimele luni au surprins-o si, daca va continua sa fie surprinsa si in urmatoarele luni, de abia atunci ar putea sa para ca lucrurile sunt scapate de sub control. Tocmai de aceea este extrem de important ca prognozele sa fie cat mai sincere si exacte, iar tintirea inflatiei sa duca in final la … tinta.

Un weekend placut!

Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate