In ultima vreme, indiferent de tema prezentarilor publice pe care le fac, sfarsesc prin a fi intrebat intre patru ochi: “Dar despre bitcoin ce parere aveti? Sa investesc in moneda asta virtuala?”. Ceea ce ma face sa suspectez ca bitcoin este vazuta in primul rand ca un instrument speculativ, desi rolul unei monede este mai ales acela de a facilita tranzactii. Deci, la urma urmei, ce este de fapt bitcoin: un instrument de speculatie financiara, sau un facilitator de tranzactii?
Tentatia de a percepe bitcoin ca un instrument mai degraba speculativ nu ar trebui sa mire. In 2010, putinele tranzactii care se faceau sugerau o valoare de sub 1 dolar pentru un bitcoin, pentru ca acum, dupa doar 7 ani, 1 bitcoin sa atinga o valoare record de 15.000 de dolari. Si asta dupa ce valoarea lui a crescut de aproximativ 16 ori doar in 2017 …
Inainte de toate, merita sa facem o paranteza si sa spunem cateva cuvinte despre tehnologia blockchain, cea care sta la baza monedelor virtuale, dar si a altor revolutii viitoare care ne vor schimba profund modul de a tranzactiona active. Consecinta va fi ca o serie de profesii indispensabile azi se vor confrunta cu riscul de a isi pierde relevanta.
Tehnologia pe care o folosim in prezent, internetul, ne ofera beneficiul de a furniza (si a primi) rapid informatie. Catre oricat de multe destinatii putem trimite aceeasi informatie, iarasi si iarasi. Ceea ce arata limitarile ei in cazul parafarii unor tranzactii. Cu siguranta nu este ceea ce ar fi de dorit sa se poata face in cazul unui proces de vanzare-cumparare a oricaror active: sa vindem in mod repetat acelasi apartament catre mai multe persoane, sau sa facem copy-paste la o moneda virtuala pe care apoi sa o folosim la diverse plati.
Tehnologia blockchain este gandita sa previna exact astfel de situatii prin existenta unui registru unic care tine evidenta tuturor tranzactiilor efectuate in trecut. Cu alte cuvinte, informatia poate fi trimisa o singura data si catre un singur partener. In aceste conditii, se deschid orizonturi noi in care prezenta bancilor comerciale si chiar a celor centrale, a notarilor sau a avocatilor, ar putea deveni inutile. Unicitatea actelor de vanzare-cumparare ar fi garantata de acest sistem.
Dar primele beneficiare ale tehnologiei blockchain au fost monedele virtuale. Ele au fost cele pentru care a fost gandita la inceput aceasta tehnologie, pentru ca are capacitatea de a preveni tiparirea de moneda prin replicare. Bitcoin a fost gandita ca un facilitator al tranzactiilor pe internet. Si treptat, treptat, au aparut furnizori de produse si servicii dispusi sa accepte plati in moneda virtuala. Dar, in mod evident, cresterea interesului pentru bitcoin, mai ales din ultima vreme, a depasit cu mult cresterea volumului de tranzactii comerciale realizate prin intermediul monedei virtuale. Peter Smith, Director executiv in firma Blockchain.info declara pentru Wall Street Journal: “Acum avem milioane de utilizatori activi. Nu aveam nici macar un milion acum un an”.
Cresterea interesului pentru bitcoin a facut ca institutii financiare prestigioase sa ofere investitorilor posibilitatea de a isi putea lua expunere la bitcoin, fie prin fonduri de investitii, fie prin futures sau prin alte produse financiare. Este acesta drumul ireversibil spre consacrare? Nu neaparat. Multe banci si brokeri sunt dispusi sa satisfaca imediat apetitul speculativ al investitorilor, punandu-le la dispozitie instrumentele financiare necesare. E un bulgare de zapada care se rostogoleste si se mareste pana se sparge, iar instrumentele dispar odata cu banii investiti. Nu s-au implinit inca zece ani de la criza financiara din SUA, produsa printre altele si prin securitizarea creditelor ipotecare de o calitate indoielnica…
De unde provine cresterea exponentiala a interesului pentru bitcoin? Cred ca din mai multe surse, cele de natura emotionala avand un important rol. In primul rand, sa nu uitam ca traim revolutia digitala. Sa fii parte a ei este foarte la moda, iar generatiile tinere sunt printre primele tentate sa adopte timpuriu si sa experimenteze orice aplicatie noua, care rupe cu traditia. Bitcoin indeplineste aceasta conditie.
In al doilea rand, politicile monetare neortodoxe ale bancilor centrale, care au dus la o “tiparire”agresiva de moneda in scopul evitarii deflatiei si al relansarii economiei, au indus o stare de nervozitate in randul unei parti a opiniei publice. Drumul intoarcerii la conditiile ortodoxe pre-criza nu e evident si este posibil ca bancile centrale sa nu aiba suficient ragaz pentru a reveni la politicile economice de manual inaintea izbucnirii recesiunii urmatoare.
In aceste conditii, libertatea bancilor centrale de a “tipari” intr-un mod discretionar moneda ii face pe unii oameni sa isi doreasca sa investeasca intr-o moneda care nu are o banca centrala in spatele ei care sa o abuzeze. Numarul de bitcoin noi introduse in sistem este extrem de mic si ele sunt alocate doar celor care sunt dispusi sa aloce resurse proprii pentru dezvoltarea sistemului de tranzactionare.
Din acest motiv, multi il vad ca pe un concurent al aurului, al carui sold la nivel mondial creste si el intr-un ritm extrem de scazut. Cantitatea de aur nou adus la suprafata in fiecare an reprezinta putin, aproximativ 1,4% din aurul scos din pamant de-a lungul istoriei umane. Aceasta cvasi-stabilitate a cantitatii pusa in circulatie face ca, in ochii multora, bitcoin sa fie “noul aur”. De altfel exista analisti care considera ca stabilitatea nefireasca a pretului aurului din ultima perioada este cauzata de reorientarea tranzactiilor dinspre aur inspre bitcoin.
Iar reorientarea tranzactiilor dinspre aur spre bitcoin apartine in primul rand speculatorilor. Ceea ce ma duce la al treilea motiv: spiritul de turma. Castigurile fabuloase realizate de unii in doar cateva luni, poate chiar saptamani, atrag noi si noi entuziasti care, prin achizitia de bitcoin, nu fac decat sa intretina acest raliu al monedei virtuale. Iar noii intrati sunt investitori din ce in ce mai putin sofisticati, care se lasa imbatati de iluzia unor castiguri facile, pe termen scurt. Va aminteste de Caritas? Cam asta este…
Conform unui articol recent din Financial Times, sud-coreenii sunt dispusi sa plateasca zilele acestea prime de 25% peste pretul pietei doar pentru a achizitiona bitcoin, la aceasta spirala a cumpararii participand inclusiv copiii. In Japonia, locul de nastere al bitcoin, prima este de 7-9% peste pretul pietei. De altfel, Japonia furnizeaza in unele zile 60% din volumele globale de trazactionare a bitcoin.
In aceste conditii, cat de “moneda” mai e bitcoin? Adica un instrument chemat sa faciliteze tranzactii cu produse si servicii, sa stocheze valoare, sa fie o unitate de cont etc. Este o intrebare retorica… Iar succesul acesta facil risca sa compromita insasi ideea de moneda virtuala.
De altfel, numarul scepticilor este in crestere rapida si include nume celebre, precum “oracolul” Warren Buffet, laureatii Nobel Joseph Stiglitz, Rober Shiller si Paul Krugman, ca sa enumar doar cateva dintre personalitatile care s-au declarat adversare ale bitcoin, unii dintre acestia cerand chiar ca bitcoin sa fie scos in afara legii. Intr-adevar, exista si personalitati care au aparat bitcoin, dar in majoritatea cazurilor atunci cand acesta se tranzactiona sub jumatatea valorii de astazi. Oare ce ar mai spune acum?
In final, poate nu ar trebui sa uitam legea de aur a pietelor financiare: randamentele foarte mari nu vin decat cu riscuri foarte mari. Si, pana la urma, sincer, cata increderea ati avea intr-o moneda cu care acum 6 ani cumparati o paine, iar acum puteti cumpara un automobil?
Un weekend placut!
Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate