De ani de zile purtam discutii interminabile despre lipsa infrastructurii rutiere in Romania si, mai precis, despre lipsa unei retele de autostrazi. In sfarsit lucrurile incep sa se miste, in special in Transilvania, dar traseele cele mai dificile, cele peste munti, asteapta inca stabilirea prioritatilor.
Opiniile sunt impartite intre utilitatea unei autostrazi pe Valea Oltului si importanta unei autostrazi pe Valea Prahovei. Desigur, importanta unei autostrazi care sa traverseze Carpatii Meridionali este certa, dar cred ca, de fapt, despre cea mai importanta autostrada se vorbeste din pacate mult prea putin. Am sa ma explic.
Realizarea unei autostrazi poate avea in esenta doua obiective importante: descongestionarea unor cai de acces deja aglomerate sau dirijarea unui flux economic substantial catre zone subdezvoltate. Extrem de important, acest obiectiv din urma presupune realizarea unei autostrazi nu pe baza cifrelor traficului actual, ci pe baza cifrelor de trafic viitoare, in momentul in care efectul de dezvolatare regionala se va produce. Cele doua autostrazi care ar trebui sa traveseze Carpatii Meridionali au ca principal scop descongestionarea traficului fie pe o ruta internationala extrem de folosita pe relatia Balcani-Europa de Vest, fie intre zona Bucuresti-Pitesti si Transilvania, zone care au beneficiat deja de cea mai mare parte a investitiilor straine si care sunt principali poli de dezvoltare economica. Descongestionarea traficului nu este un obiectiv lipsit de importanta, mai ales atunci cand are influenta directa asupra unor companii mari care au investit deja mult in Romania cu promisiunea dezvoltarii infrastructurii rutiere. Dar cred ca, atunci cand trebuie sa stabilim prioritatile, pe primul loc ar trebui sa treaca autostrazile, care pot aduce o uniformizare a dezvoltarii regionale in Romania, in momentul de fata din ce in ce mai contrastanta.
O analiza a evolutiilor in Europa Centrala si de Est arata in mod indubitabil existenta unui vector de dezvoltare vest-est produs in esenta de apetitul investitiilor straine pentru regiuni cat mai apropiate geografic de pietele tinta. Pe masura ce costurile de operare in aceste regiuni au inceput sa se apropie de cele din tara de origine, migrarea investitiilor s-a mutat gradual spre est, migrare facilitata si de reteaua rutiera dezvoltata din aceste regiuni. Astfel, acest gradient de dezvoltare face ca Cehia sa fie mai dezvoltata decat suratele central europene, Ungaria de vest sa fie mai dezvoltata decat cea de est, Polonia de vest sa fie mai dezvoltata decat cea de est si asa mai departe. Nici Romania nu face exceptie. Partea de vest a Romaniei este cea mai industrializata dupa Bucuresti si inregistreaza cele mai mici cifre ale somajului.
In conditiile in care in mod evident vectorul dezvoltarii economice europene se face pe directia vest-est, focalizarea excesiva pe doua autostrazi care sa traverseze muntii pe directia nord-sud este greu de justificat. Prioritatea zero ar trebui sa fie de fapt o autostrada care sa lege Moldova de Transilvania. Moldova este cea mai subdezvoltata regiune a Romaniei cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decat media nationala. Cu toate ca are al treilea centru universitar al tarii, datorita lipsei de oportunitati locale, tinerii absolventi trebuie sa isi caute de lucru in alte zone ale tarii sau ale Europei, necontribuind la dezvoltarea regiunii din care provin. Nici in ce priveste situatia fortei de munca mediu calificate lucrurile nu stau mai bine, Moldova fiind principala sursa de emigratie a Romaniei.
In conditiile pastrarii izolarii geografice a Moldovei pe directia vest-est, decalajul de dezvoltare intre aceasta zona si restul tarii se va majora, facand ca ea sa fie subventionata din ce in ce mai mult de celelalte regiuni mai dezvoltate , iar flancul de est al Romaniei sa ramana depopulat, demoralizat si slab industrializat. Miza este insa mai mare decat atat.
In perspectiva unei reintegrari profunde a Romaniei cu Republica Moldova, si aceasta regiune va ramane la fel de izolata de vectorul de dezvoltare vest-est precum este in momentul de fata si Moldova din Romania. In varianta unei eventuale reunificari, ultimul lucru pe care ar trebui sa si-l doreasca Romania ar fi o zona de saracie largita formata dintr-o Moldova extinsa, tinuta in spate de regiunile dezvoltate din Transilvania si Bucuresti. Consecintele pe termen lung ale unei astfel de situatii nu ar trebui subestimate, ele putand fi in final de gravitate maxima pentru securitatea si integritatea Romaniei.
In conditiile in care regiunea de la estul Carpatilor Orientali beneficiaza in momentul de fata de cel mai scazut cost al fortei de munca si de un centru universitar de excelenta, o autostrada care sa o lege de Transilvania ar fi scanteia care ar putea duce la dezvoltarea exploziva a zonei, din care, prin extensie, ar beneficia si Transilvania, Romania, si nu in ultimul rand Republica Moldova. Asta inseamna ca o autostrada peste Carpatii Orientali ar trebui sa fie de fapt prioritatea zero a Romaniei.
Publicat in Ziarul financiar pe 27 mai 2014
Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate