Administrarea investitiilor de portofoliu este o meserie in sine. Una pentru care profesionistii invata din greu intr-un domeniu foarte complex si care nu este accesibil tuturor. Nu exista scurtaturi si responsabilitatea este mare, pentru ca acesti oameni nu opereaza cu banii lor, ci cu banii altora. In plus, de cele mai multe ori opereaza sub ochii vigilenti ai unei autoritati de supraveghere.

Pe langa acestia, exista chibitii. Ca aceia care stiu ce ar fi trebuit sa faca un antrenor de fotbal, cu toate ca nu au jucat in viata lor pe un stadion. Sau un jucator de sah. Adica cei care pretind ca se pricep la ce ar trebui profesionistii in investitii sa faca, dar habar nu au cum se asambleaza un potofoliu investitional. In plus, intotdeauna se pricep sa faca “predictii” doar post factum. Nu ii vei auzi niciodata spunand care sunt oportunitatile de investitii acum. Ei nu comenteaza despre castiguri sau pierderi viitoare, pentru ca nu le stiu. Ei comenteaza doar despre pierderi si castiguri trecute, care sunt certe, si ca urmare pot clama convenabil ca le stiau si erau usor de anticipat.

De cate ori nu ati citit in presa, culmea, de specialitate: daca ati fi investit acum 1 an in actiunea X ati fi avut un randament de 10 ori mai mare decat intr-un depozit bancar. Ca si cum cele doua tipuri de investitii sunt comparabile, sau ca si cum cineva v-ar fi spus de la bun inceput sa investiti si nu ati vrut.

Sau, mai nou: fondurile de pensii au pierdut 34 de milioane din banii contribuabililor prin investitia la Digi. Fara sa se tina cont ca banii se pierdeau cu adevarat daca actiunile ar fi fost vandute. Adica, cu alte cuvinte, pierderea era “realizata”, ceea ce nu este cazul. Pana la urma, faptul ca pretul apartamentului in care locuiti scade la un moment dat sub valoarea de achizitie nu inseamna ca ati pierdut vreu ban, nu-i asa? De fapt, vorbim de o scadere momentana a valorii activelor, in conditiile in care exista brokeri ce vad un potential important de crestere a actiunilor in viitor.

Un alt mod de a chibita despre investitii si a arata ca, de fapt, oricine poate fi mai priceput decat profesionistii, este sa te uiti la portofoliul de zeci de actiuni ale unui fond, sa alegi o actiune a carei valoare a scazut si apoi sa perorezi post factum despre lipsa de pricepere a managerilor de portofoliu, care au fost incapabili sa anticipeze acest lucru. Ca si cum e obligatoriu ca toate actiunile dintr-un portofoliu de actiuni sa creasca. Ca si cum nu construirea unui portofoliu diversificat este arta de a te pune la adapost de surprize si de a obtine performanta. Iar ceea ce conteaza in final este performanta intregului portofoliu investitional. Si, da, o evolutie pozitiva a acestuia poate fi consecinta unui amestec de actiuni care cresc si altele care scad. (Va dati seama ca toti managerii de portofoliu care au investit in Facebook si Twiter sunt niste ratati, avand in vedere scaderile acestor actiuni din ultima saptamana?).

Mai exista si chibitii care comenteaza doar ca sa nu isi piarda vizibilitatea personala, chiar si cu riscul de a se face de ras. Ca in cazul unui avocat cu notorietate, care spune ca actiunile RCS&RDS au fost vandute printr-un plasament privat, pe marginea caruia apoi “brodeaza”, sugerand tot felul de scenarii cu conotatii neetice. Presupunand ca o astfel de afirmatie a fost facuta din ignoranta chibitului, merita sa il luminam si sa spunem ca actiunile RCS&RDS au fost vandute printr-o oferta publica in vazul tuturor. Nicidecum printr-o negociere secreta la ceas de seara, intre grupuri oculte avand informatii privilegiate.

Impactul chibitilor este gradual, in functie de vizibilitatea pe care o au si de functie. Cei anonimi au un impact limitat, cel mult in randul apropiatilor. Urmatorii ca impact sunt chibitii care scriu in presa si care au o vizibilitate substantial marita, ajustata pentru credibilitatea de care se bucura. In final, riscul unui impact semnificativ provine de la chibitii vizibili, care isi dau cu parerea despre companii listate, in conditiile in care mai ocupa si o functie importanta in stat.

Si, din pacate, lista declaratiilor care isi propun sa loveasca in firme listate din considerente politice incepe in SUA si se termina pe malurile Dambovitei. Vorbesc despre oficiali de varf, care isi permit sa comenteze din pozitii de chibiti evolutiile viitoare negative ale unor firme care, ce surpriza, ajung apoi profetii autoconfirmate, cu penalizarea investitorilor si a emitentilor prin scaderea valorii actiunilor. Demersuri care sapa la fundatiile unei institutii atat de importante precum bursa, care din vehicul de finantare a afacerilor se transforma in instrument pentru vendete politice. Iar asta, pentru o bursa inca in faza copilariei precum cea de la Bucuresti, este letal.

Avand in vedere riscul ca ei sa fie identificati ca profesionisti de catre concetatenii neavizati, nu ne ramane decat o singura optiune. Sa ii expunem.

Pentru ca principiul dupa care ei par sa se ghideze este: Calomniati, calomniati, ceva tot va ramane!

Un weekend placut!

Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate