Tendintele demografice severe ne fac sa ne intrebam cu ingrijorare cum va arata lumea sau tara cu o poluatie mult mai imbatranita. Acest interes in crestere cred ca explica in buna masura succesul postarii intitulate „Bun venit in tara batranilor” in care am abordat, din mai multe perspective, schimbarile de paradigma cu care se va confrunta societatea, mediul de afaceri, in contextul unei imbatraniri accentuate a populatiei, rezultat al scaderii natalitatii.

Un lucru este cert. La 65 de ani noi nu ne vom asemana decat intr-o foarte mica masura cu cei care astazi au 65 de ani. Iar motivelele sunt multiple. Impactul pe care il va avea in Romania apropierea de varsta de 65 de ani a „decreteilor” o vom putea anticipa privind la impactul pe care apropierea de pensionare a generatiei babyboomers o are in tarile occidentale, o generatie atipic de numeroasa nascuta in Occident in perioada 1955-1960.

Nu intamplator, generatia 65-75 de ani este denumita in Japonia, o tara cu una dintre cele mai mari sperante de viata, „the yold”, un termen care combina cuvintele young (tanar} si old (batran). Este, cred, un termen care defineste extraordinar de bine perspectivele profesionale si de viata pe care le vor avea in viitor cei care astazi se afla in Romania in mijlocul intervalului 50-60 de ani. Impactul unei pensionari peste 15-20 de ani pe parcursul a doar cativa ani a unui atat de mare de persoane active va fi de nesuportat pentru buget, care nu doar ca se va vedea vaduvit de contributiile la asigurarile sociale platite de toti acest angajati, dar va trebui sa le si plateasca acestora pensiile aferente.

Actualul Ministru de finante admitea si el ca sistemul public de pensii nu va putea sa sustina iesirea la pensie a decreteilor din cauza inversarii piramidei varstelor, acum cu varful in jos, numarul celor sustinuti fiind mai mare decat numarul sustinatorilor. Dar exista si vesti bune, si pentru a le intelege trebuie sa acceptam faptul ca batranetea noastra are motive serioase sa nu semene cu batranetea de astazi a parintilor nostri.

Probabil cea mai importanta modificare va fi disponibilitatea oamenilor de a-si continua viata activa si dincolo de varsta de 65 de ani. Ceea ce este o veste buna din mai multe puncte de vedere. In primul rand toate cercetarile facute sugereaza o incetinire a deteriorarii capacitatilor cognitive odata cu varsta pentru persoanele care raman active o perioada mai indelungata de timp. Deci sanatatea psihica a persoanelor mai in varsta se va deteriora mai lent.

Pe langa un astfel de beneficiu  de ordin psihic, nici cel financiar nu ar trebui sa fie neglijat. Prabusirea deja anticipabila a veniturilor la pensionare cu aproximativ 55-60% ar putea fi atenuata sau intarziata prin prelungirea vietii active. In felul acesta, aspiratiile sexagenarilor viitori pentru calatorii, hobby-uri sau noi experiente de viata isi va gasi si finantarea necesara.

In acelasi timp, la nivel macroeconomic, socul bugetar va fi si el atenuat prin prelungirea perioadei de tranzitie in care generatia decreteilor va deveni, din contributor, beneficiar al bugetului de asigurari sociale.

Insa, pentru ca acest lucru sa se intample, este nevoie de o schimbare a prejudecatilor cu care companiile inca opereaza in ce priveste persoanele in varsta. Suntem aici martorii unui paradox. Pe de o parte vedeam directorii de resurse umane sau executivi care se plang de lipsa unei forte de munca calificate sau de o anumita superficialitate a generatiilor tinere, care fie nu se prezinta la interviurile programate, fie isi schimba job-urile dupa doar cateva luni de activitate sau, culmea, nu mai sunt dispuse sa ramana in mod constant peste program.

In acelasi timp insa, apetitul pentru angajarea persoanelor in varsta este foarte scazut si exista chiar specialisti in recrutare care vorbesc chiar despre o discriminare negativa a angajatorilor cand vine vorba de persoanele care se apropie de 50 de ani: fie ca e vorba de promovare, de recrutare sau instruire.

Eu sunt optimist si cred ca, de voie, de nevoie, pe masura trecerii anilor, angajatorii vor fi obligati sa isi regandeasca politicile de recrutare devenind mult mai prietenoase cu aspirantii seniori.

Explicatia rezida in aspiratiile noilor generatii care, in mod paradoxal, se apropie din ce in ce mai mult de aspiratiile generatiilor mai in varsta. Modelul angajatului tanar dispus sa petreaca 12 ore la serviciu pana la epuizare este pe punctul sa dispara. Mai mult, noile generatii de angajati par sa nu mai absolutizeze beneficiile financiare fiind interesati si de alte elemente de context ale locului in care isi desfasoara activitatea: calitatea relatiilor interumane pe orizontala si verticala, oportunitatile de dezvoltarea personala, misunea sociala asumata de companie si asa mai departe.

In acelasi timp, companiile arata o disponibilitatea in crestere pentru o flexibilitatea mai mare a programului de lucru. Fie ca e vorba de o ora flexibila de incepere a activitatii, de posibilitatea lucrului de acasa sau de jumatate de norma, toate aceste abordari se potrivesc manusa aspiratiilor si necesitatilor unor angajati seniori. In acest conditii, cred ca principalul salt care trebuie sa aiba loc este la nivelul mentalitatilor si prejudecatilor angajatorilor, care inca asociaza persoanele varstnice unei productivitati scazute.

Va fi o prejudecata care va fi din ce in ce mai greu de sustinut. Astazi studiile citate de The Economist arata ca echipele bazate pe un amestec generational tind sa fie cele mai productive. In perspectiva, indiferent de varsta, productivitatea nu va mai fi realizata prin numarul excesiv de ore petrecute la serviciu, ci prin calitatea activitatii, experienta, know-how ul si reteaua personala/profesionala pe care poti sa le oferi.

Toate acestea vor provoca companiile sa isi reevalueze prejudecatile cu care opereaza astazi si care ii izoleaza pe concetatenii seniori, in pofida nevoii de forta de munca si a echilibrului, intelepciunii si experientei pe care acestia pot sa o ofere colegilor mai tineri.

Cine nu va avea batrani, va trebui sa-i cumpere.

Totul este sa fim sanatosi. Iar asta presupune o schimbare importanta de mentalitate si in randul nostru. Pentru a ne pastra atractivitatea pe piata muncii chiar si la varste inaintate, sanatatea va trebui, in mod obligatoriu, sa fie abordata preventiv si nu reactiv.

Un weekend placut!

Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate