In ultima perioada, au fost discutii intense legate de deciziile recente ale agentiilor Fitch si Standard&Poors de a schimba in „negativa” perspectiva rating-ului Romaniei si despre ce va face agentia Moody’s. In primul rand, trebuie sa stabilim ce evalueaza o agentie de rating. Raspunsul este relativ simplu: riscul de neplata. Adica, evalueaza riscul ca emitentul obligatiunilor sa nu poate plati dobanzile si, la limita, chiar principalul creditului facut.
In al doilea rand, ceea ce trebuie sa ne fie clar este ca aceste plati se fac din budget. Din acest motiv, agentiile de rating se uita cu predilectie la doua elemente. Un element este politica fiscala pe care tara respectiv o are pe termen cel putin mediu, pentru ca politicile fiscale sunt cele care stabilesc echilibrele sau dezechilibrele dintre veniturile si cheltuielile bugetare.
In al doilea rand, se uita la evolutiile politice pentru ca implementarea unor politici fiscale credibile, cateodata chiar nepopulare, are nevoie de o majoritate politica capabila sa le implementeze dupa ce au fost votate in parlament. In ultima instanta, raportul dintre venituri si cheltuieli este monitorizat ca fiind sustenabil si aceasta sustenabilitate trebuie asigurata printr-o serie de decizii politice.
Pentru ca am vazut in spatiul public anumite evaluari, as vrea sa spun ca agentiilor de rating nu le pasa de cheltuielile de aparare in crestere, adica nu iti dau un pranz gratuit doar pentru ca ai crescut cheltuielile cu apararea. Intrebarea este: poti sa le finantezi sau nu? Nu conteaza nici polarizarea sociala in crestere. Asta nu tine de credibilitatea sau capacitatea de a plati o datorie, ci de abilitatea sau inabilitatea ta de a gestiona bogatia tarii respective. Si as spune cumva ca nu conteaza nici macar ritmul de crestere al PIB-ului, pentru ca, nota bene, creditele externe nu se platesc din PIB. Ele se platesc din venituri bugetare. Deci, ai venituri bugetare capabile sa plateasca aceasta datorie? Cresc ele intr-un ritm suficient de ridicat pentru a plati aceasta datorie in crestere si dobanzile aferente?
SI aici as vrea sa deschid o paranteza. Se vorbeste foarte mult despre “ce mica e datoria Romaniei raportata la PIB”, prezentandu-se procente in comparatie cu alte tari. Si as face o paralela cu procentul cheltuielilor cu aparare, cu sanatatea sau cu invatamantul raportate la PIB, toate fiind considerate a fi prea scazute. Insa nu se vorbeste deloc despre veniturile bugetare raportate la PIB, in conditiile in care tarile cu care ne comparam si care, da, au un grad de indatorare mai ridicat, au venituri bugetare raportate la PIB cu 50% mai mari decat Romania. Si, inca o data repet, datoriile se platesc din incasari la budget, nu din PIB.
Deci, atata vreme cat Romania va ramane la acest nivel extrem de scazut de incasari bugetare raportate la PIB, la sub 30%, automat si toate cheltuielile perfect justificate legate de aparare, sanatate, invatamant, vor ramane si ele foarte scazute. Pentru ca daca aceste cheltuieli le raportam la venituri bugetare si nu la PIB, vom descoperi ca cheltuielile cu apararea sunt printre cele mai ridicate din NATO raportat la veniturile bugetare, cheltuielile cu sanatatea sunt similare cu cele din Germania raportate la veniturile bugetare sau cheltuielile cu invatamantul sunt similare cu cele din Finlanda raportate la veniturile bugetare. Deci, iata cum se schimba toata perspectiva doar din cauza faptului ca veniturile bugetare raportate la PIB sunt atat de scazute.
A doua intrebare pe care si-o pun agentiile de rating si investitorii institutionali este “de unde va lua Romania valuta pentru platile externe”. Sa presupunem ca avem venituri bugetare, le crestem, dar, atentie, veniturile sunt in lei. Insa vorbim de rating-ul Romaniei pentru creditele externe care se platesc in dolari sau euro. Intrebarea este de unde va lua Romania valuta pentru a plati aceste credite, in conditiile in care este atat de dependenta de intrarile de capital din cauza unui deficit de cont curent foarte ridicat. La sfarsitul lui 2024, investitiile straine directe acopereau mai putin de 35% din deficitul de cont curent. Deci suntem dependenti de intrari de capital eminamente volatile, care, cand vor fi confruntate cu o criza geopolitica sau economica, asa cum am vazut in 2008, vor inceta sa mai finanteze deficitul Romaniei. Deci de unde valuta pentru plata datoriei externe?
Al treilea element relevant pentru agentiile de rating si investitori pe care vreau sa-l mentionez este ca, in lumea investitiilor, volatilitate = risc. Cu cat un activ este mai volatil, deci pretul este mai fluctuant, el va fi considerat cu atat mai riscant. De ce spun lucrul acesta? Pentru ca uitandu-ne la evolutia economica a Romaniei in ultimii 15 ani, vom vedea ca are evolutia cea mai volatila din Europa. Sunt ani de cresteri economice spectaculoase, dar si ani in care avem la fel de spectaculoase scaderi economice. Si lucrul acesta nu se refera doar la PIB, ci si la evolutiile deficitului bugetar care exceleaza prin aceasta volatilitate si prociclicitate. Cand economia crestea mult noi faceam deficite mari si apoi corectiile erau foarte severe, corectii facute doar cu interventia FMI si, mai recent, a Comisiei Europene. Deci, nu avem o istorie a capacitatii de a administra intr-un mod echilibrat si riguros economic, ci, mai degraba, un istoric al unor evolutii cu o volatilitate semnificativa.
Tot la acest capitol, al riscului, as mentiona si aceasta redresare a deficitului bugetar planificata pe 7 ani. Ea pleaca de la o premisa riscanta: timp de 7 ani Europa, lumea, regiunea nu se vor confrunta cu nicio criza majora. Nu vom avea nicio criza geopolitca majora, nu vom avea nicio criza economica. Totul va fi perfect, astfel ca fluxurile de capital strain vor ramane nealterate pentru a finanta deficitul bugetar al Romaniei. Cred ca este o privire foarte optimista. In pofida a ce se intampla in lume la ora actuala, ipoteza de lucru este ca 7 ani nu se va intampla nimic atat de grav incat sa fie inchis robinetul finantarii externe pentru Romania.
Ceea ce vreau sa spun in final este ca nu conteaza doar poza la moment, ce deficit are azi Romania in comparatie cu tara X, ce crestere economica are Romania astazi in comparatie cu tara Y. Istoricul evolutiilor conteaza cel putin in aceeasi masura. Si, din acest motiv, construirea credibilitatii Romaniei in fata agentiilor de rating si a investitorilor, care, iata, cer dobanzi foarte ridicate, va necesita foarte multa perseverenta si rabdare.
Tendintele nefaste pe termen lung ale trecutului, vor trebuie resetate prin tendintele faste pe termen lung ale prezentului si viitorului Si subliniez cuvantul “tendinte”. Nu este suficient sa arati bine la un moment si, dintr-odata, agentiile de rating isi reseteaza evaluarile. Nu, e nevoie de o evolutie pe termen mediu cel putin. Pentru ca nimeni nu ne va crede pe cuvant cand vom spune “this time is different”, pana nu vom reusi sa construim o poveste de cumpatare si consecventa.
Aceasta este transcriptul editat al alocutiunii rostite cu prilejul Conferintei “Economia încotro? Dezbatere asupra bugetului national 2025” organizat de Asociatia ”Tine de noi” împreună cu Fundația Hanns Seidel – Romania.
Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate