Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele facute cu constructia sau pilotarea unui avion. Catastrofa “Brexit” are caracteristicile unei catastrofe aviatice. Cei care urmariti accidentele aviatice analizate pe Discovery sau National Geographic stiti ca, pentru ca o catastrofa aviatica sa aiba loc, e nevoie de alinierea mai multor factori. Dublarea sau chiar triplarea sistemelor de zbor ale unui avion, precum si a resursei umane fac ca un singur eveniment sa nu fie in majoritatea cazurilor suficient pentru a prabusi un avion. E nevoie de efectul conjugat al mai multor incidente.
Decizia de Brexit a votantilor britanici nu are nici ea, la randul ei, o cauza unica, explicata superficial prin tendinta britanicilor de a-si privi insulele ca fiind in afara Europei si de traditia unui tratament exceptional pe care l-au solicitat mai tot timpul din partea UE. Acesta a fost fondul situatiei, dar care exista deja de multa vreme. Pentru o astfel de schimbare dramatica de atitudine a fost nevoie sa apara noi stimuli, care sa duca Marea Britanie dincolo the “the tipping point” (punctul de dezechilibrare). Iar astfel de evolutii au inceput sa se acumuleze in ultimii ani.
As incepe cu perioada post-criza, care a culminat cu criza greceasca si care a devoalat clivajele si divergentele de dezvoltare care sunt in crestere in UE. A aratat faptul ca, in perspectiva, este posibil ca tarile prospere sa trebuiasca sa asigure un pranz mai mult sau mai putin gratuit tarilor subperformante, fara a exista certitudinea ca acestea vor fi vreodata capabile sa recupereze decalajul.
Criza si masurile financiare si economice dureroase impuse ulterior au dus la cresterea nationalismului, a opozitiei la impunerea leadership-ul si modelului economic german, precum si la UE ca o institutie. Un studiu al Pew Research arata, in graficul de mai sus, Grecia ca fiind cea mai anti-UE tara din uniune. Surprinzator? Adica tara care a beneficiat de o asistenta financiara fara de care era falita. Poporul doreste doar banii, nu si constrangerile, nu-i asa? O directie pe care populistii din toata Europa au inceput sa o exploateze la maxim, ceea ce le-a adus succese electorale notabile. Dar o astfel de ”defectiune” nu a fost suficienta, a mai fost nevoie de una.
Iar aceasta a fost furnizata cu promptitudine de liderii francez si, mai ales, german, prin amplificarea crizei imigrantilor. Declaratiile publice care au stimulat fluxul lor si adoptarea cu mare intarziere a masurilor de limitare a intrarilor de imigranti nu au facut decat sa duca la cresterea frustrarii in legatura cu disfunctionalitatea UE si a modului prin care, pentru deciziile proaste luate de cativa, se solicita, eventual si cu amenintari, solidaritatea tuturor. Mai mult, fluxul imigrant a venit in contextul in care criza produsese deja clivaje sociale importante prin subtierea clasei de mijloc, crescand numarul somerilor sau al celor cu salarii modeste. Proiectul european a inceput din ce in ce mai mult sa para a fi un proiect in beneficiul elitelor politice si corporatiste si nu in beneficiul cetatenilor de rand.
In sfarsit, bobarnacul final a fost dat de un al treilea “defect”, si anume jocul politicianist extrem de riscant al premierului britanic, care a promis acest referendum in scopul castigarii alegerilor parlamentare. Le-a castigat, pentru a-si da demisia azi, dupa ce a reusit sa puna Marea Britanie pe calea extrem de riscanta a izolarii si, cine stie, a dezintegrarii. Si “avionul” s-a prabusit. O surpriza?
Poate mai degraba pentru acei politicieni sau analisti, inclusiv romani, care dadeau ca certa ramanerea Marii Britanii in UE. Cum puteau sa fie atat de siguri de un deznodamant care se juca la limita? Nu stiu. Eu unul am preferat sa iau in considerare toate optiunile. Poti tranzactiona pe o astfel de opinie? Cu greu. Doar sa stai si sa astepti deznodamantul, sa mai cresti expunerea pe aur si sa ai grija sa ai cash pentru a cumpara pe scaderi catastrofale de pret. Ceea ce am si facut, impreuna cu colegii de la BCR Pensii.
Si ajustarile masive nu au intarziat sa apara. Printre cele mai lovite a fost lira sterlina (GBP), care la un moment dat a ajuns la o scadere fata de USD de peste 11%, pana la cel mai scazut nivel din ultimii 30 de ani. Bursele au scazut dramatic, indicele britanic FTSE 100 pierzand la un moment dat 8,4%, in timp ce indicele german DAX a scazut cu maxim de 10%. In schimb, asa cum era de asteptat, un activ de refugiu precum aurul a supraperformat cu valori de peste 8%. Pe piata romaneasca, directia evolutiilor a fost in linie cu asteptarile: cursul EUR-RON a crescut, preturile titlurilor de stat a scazut, iar bursa a imitat si ea scaderile burselor externe. Cu toate acestea, evolutiile nu au fost dramatice in Romania, volumele de tranzactionare nefiind exceptionale. Ce va fi mai departe?
Asa cum era de asteptat, reactia de dimineata a pietelor financiare a fost una mai degraba emotionala. Efectul de pendul si-a facut aparitia, minimele fiind atinse in primele ore de functionare a pietelor si urmate apoi de usoare cresteri. Faptul ca urmeaza weekend-ul este un lucru bun. Sunt doua zile in care emotiile se mai estompeaza si ratiunea isi revine. In plus, numerosi investitori au declarat inainte de vot ca prefera sa stea pe cash in asteptarea rezultatelor votului. Scaderile spectaculoase de pret al activelor ar putea sa ii faca sa puna cash-ul la lucru si sa puna un prag scaderilor viitoare incepand cu ziua de luni.
Cu siguranta, o scadere de tip soc nu se justifica. Pana la urma, nimic dramatic nu se va intampla in zilele si nici macar lunile urmatoare. De altfel si liderii Brexit-ului au tinut ca imediat dupa aflarea rezultatelor sa invite la calm si la o abordare rationala si etapizata. Vorbim de un proces de tranzitie, care se va intinde pe distanta mai multor ani, efectele, dificil de anticipat in totalitate si la justa lor valoare, fiind si ele manifeste tot gradual. Ceea ce insa nu ne impiedica sa ne gandim la varianta in care acest eveniment, de tip “lebada neagra”, ar putea fi momentul in care bursele din economiile dezvoltate ar recunoaste faptul ca preturile supraevalueaza perspectivele economice si ca sunt tinute in viata de dopajul lichiditatii monetare in exces. Aceasta ar insemna ca, dupa o corectie temporara a socului initial, scaderea ar putea continua in lunile care vor urma. Se va intampla asta? Greu de spus. Irationalitatea pietelor poate duce in orice directie, e adevarat pe o durata limitata de timp.
Pentru Marea Britanie va incepe o tranzitie lunga si dureroasa pe alocuri, iar diferenta mica intre cele doua opinii, precum polarizarea geografica a voturilor (prezentata alaturi) nu va face decat sa creasca pericolele tensiunilor sociale . Scotienii se pregatesc deja de un nou referendum pentru independenta si au aparut deja opinii in Irlanda de Nord legate de independenta sau o eventuala unire cu Irlanda.
Va duce acest rezultat la accelerarea procesului de integrare in UE? Nu cred. Curajul pe care l-au capatat miscarile eurosceptice din Europa va face ca integrarea europeana sa intre cel mult intr-un stadiu de stabilizare si consolidare a situatiei, asa cum este acum, fara ca noi pasi in directia integrarii sa duca la antagonizarea populatiei. In ce priveste Romania, vom mai avea timp sa discutam despre impact. Nu va fi unul imediat si dramatic, dar un impact geopolitic si financiar, din pacate negativ, va exista, fara dar si poate.
Un weekend placut!
Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate