Despre retragerea americana precipitata si prost planificata din Afganistan s-a vorbit si s-a scris enorm de mult. Si pe buna dreptate. Exista un larg consens ca retragerea putea fi una mai graduala, mai bine organizata si cu mai multa empatie pentru toti aceia care au sprijinit fortele NATO in toti acesti doua zeci de ani. Insa din pacate, analizele critice fac prea de multe ori pasi in plus de dragul senzationalului, sub imperiul emotiilor, din ignoranta sau cu rea credinta, ducand opinia publica in directii eronate si chiar periculoase. Iar astfel de abordari sunt cu atat mai de neinteles cand vin de la jurnalisti sau analisti cu experienta.
Un exemplu reprezentativ este furnizat de editorialistul Financial Times Gideon Rachman specializat in politica externa si care are un pedigree impresionant, care, in loc sa combata falsele teorii venind din marile tari iliberale, se transforma intr-o portavoce a lor. Astfel, in articolul sau intitulat “Credibilitatea lui Joe Biden a fost facuta tandari in Afganistan” (Joe Biden’s credibility has been shredded in Afghanistan) domnia sa afirma printre alte comentarii altminteri valide:
“Esecul SUA il va face pe Biden sa promoveze cu mult mai greu mesajul sau “America s-a intors”. Dimpotriva, totul se potriveste perfect cu mesajele promovate de guvernele chineze si ruse. In primul rand, ca puterea SUA este in declin. In al doilea rand, ca nu se poate conta pe garantiile de securitate americane. Daca SUA nu se angajeaza sa lupte cu talibanii, vor aparea indoieli despre masura in care America ar fi dispusa sa poarte un razboi cu China si Rusia. Or sistemul global de aliante ale Americii are la baza ideea ca, in ultima instanta, trupele americane vor desfasurate pentru a apara aliatii lor din Asia, Europa si de oriunde.”
Cu alte cuvinte, credibilitatea SUA in interiorul aliantelor militare de tip NATO sau QUAD este in grava suferinta si aliatii vor avea de acum inainte indoieli serioase in ce priveste angajamentul SUA, masura in care chiar vor putea conta pe un astfel de aliat.
Este o concluzie pripita si eronata, dar care isi poate atinge perfect tinta, prin subrezirea soliditatii aliantelor occidentale. Un cadou involuntar sau nu facut tuturor adversarilor lor. Si spun ca este o concluzie pripita si eronata pentru ca pleaca din start de la o serie de paralele fortate si incorecte.
Afghanistanul nu a fost supus unei agresiuni externe. Nici armata Iranului, nici cea a Chinei nu au invadat aceasta tara. Aliantele militare din care face parte SUA se refera la protejarea membrilor lor de agresiuni externe. Ceea ce in Afganistan nu a fost cazul. Talibanii, indiferent de sentimentele pe care le inspira, sunt totusi locuitori ai tarii.
Cat de asemanatoare poate fi o situatie in care o tara mica sau mijlocie se lupta cu toate resursele, de la mic la mare, cu un agresor extern si razboiul civil din Afganistan? Cat de solida este motivatia morala si politica de ajuta o tara care e in pericol de a fi contropita din afara, in pofida opozitiei ei disperate, in comparatie cu aceea de a ajuta un popor care nu vrea el insusi sa se ajute.
Si aici, sigur ca suntem empatici cu suferintele celor de acolo si cutremurati de discriminarile de ev mediu care sunt pe cale sa se intoarca. Dar asta nu ar trebui sa ne impiedice sa observam de exemplu ca, in pozele care aratau pe aeroport afgani luand cu asalt avioanele, nu se vedea aproape nicio femeie. Doar barbati… Ei sunt cei care ar fi trebuit sa lupte cu talibanii printre altele si pentru egalitatea in drepturi a femeilor.
Discrepanta dintre atasamentul la valorile liberale, care reprezinta fundamentul unei aliante precum NATO, si motivatia angajamentului militar al SUA si NATO in Afganistan este atat de evidenta incat orice paralela sfarseste in ridicol. De fapt, in contextul geopolitic actual, interesul SUA este tocmai acela de a-si cultiva parteneriatele politice si militare impreuna cu cei care au ingrijorari comune. Este evident pentru America ca intr-o lume multipolara, nimeni nu se mai poate erija in jandarm mondial si, din acest motiv, rolul aliantelor nu va face decat sa creasca.
Astfel de clarificari, din pacate prea putin discutate in Romania, mi se par esentiale pentru toate tarile de frontiera care conteaza pe parteneriatul cu SUA si NATO. Concluzii pripite si nefundamentate ca cele la care fac referire mai sus, chiar daca la nivel de varf probabil ca nu sunt luate in serios, pot produce daune majore in moralul si increderea populatiei.
In folosul cui?
Un weekend placut!
Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate