Stiti petrecerile acelea cand toata lumea se distreaza de minune si vine de la sine momentul in care toti doresc sa deschida sticlele de sampanie?  Ei, si in acel moment apare un tip care spune „stati, nimeni nu deschide sticlele de sampanie pana la anul, acum nu e momentul!”. Dintr-odata aceea va deveni cea mai nepopulara persoana din acea incapere. Asta este ipostaza pe care am decis sa mi-o asum acum.

In esenta, vreau sa va invit la precautie deoarece cred ca ne aflam intr-un context care poate sa induca in eroare. Ce vedem daca privim in jur? Vedem rate inalte de crestere, fie ca e vorba de consum, fie ca e vorba de PIB, vedem o aparenta revenire a economiei, lucururi foarte incurajatoare. Mai vedem bursele aflate la niveluri record, investitori dornici sa cumpere actiuni, intrebarea pe buzele tuturor fiind “cat va mai creste piata maine?” Si mai vedem guverne si banci centrale vorbind in mod repetat despre o revenire in forma de “V”. Toata lumea viseaza la asa ceva, iar asteptarile trebuie sa fie satisfacute.

Cred ca nu ar trebui sa ne lasam purtati emotional de toate aceste semnale. Nu va iluzionati, caci citand-o pe Carmen Reinhart, Economistul sef al Bancii Mondiale, ne aflam intr-o “ depresiune pandemica”. Desigur toti se feresc de cuvantul depresiune pentru ca aduce aminte de anii ’30 si stim cu totii ce soc economic teribil a avut loc in acea perioada. Insa, daca ne uitam la o serie de cifre, vom vedea ca, de fapt, traim o perioada cu totul exceptionala. De exemplu, daca ne uitam la somajul din SUA, are cea mai inalta valoare din ultimii 72 de ani. Daca mergem in Marea Britanie, Banca Angliei a estimat ca tara va cunoaste un declin economic cum n-a mai vazut din 1706. Acestea sunt vremurile pe care le traim si ar trebui sa fim constienti de asta.

Acum as vrea sa me refer la cele trei variabile pe care le-am mentionat: rate inalte de crestere, bursele si forma revenirii economice. In ce priveste ratele inalte de crestere, trebuie sa fim constienti de urmatorul lucru: un declin economic de, sa spunem, 50%, nu va fi anulat de o crestere de 50%! Recuperarea unei scaderi de 50% necesita o crestere de 100%. E vorba de matematica simpla aici. Ce vreau sa spun este ca, chiar daca cresterile pe care le vedem arata spectaculos, ele nu sunt inca suficient de mari pentru a ne aduce de unde am plecat. Economistul sef al Bancii Mondiale spunea ca, privind in trecut la crizele economice profunde, perioada necesara pentru revenirea la parametrii economici pre-criza a fost de 7-8 ani.

Sa mergem mai departe si sa discutam despre burse. Acestea cred ca sunt intr-o situatie absurda: ele sunt total decuplate de fundamentele economice. Ne aflam astazi intr—o situatie nemaiintalnita in care companii precum Hertz sau JC Penny, a doua zi dupa ce au cerut protectie la faliment, vad pretul actiunilor lor crescand semnificativ. Ne aflam in situatia in care, probabil pentru prima data in istoria bursei, o companie falita precum Hertz a fost autorizata sa faca o oferta publica de 1 miliard de actiuni. In acelasi timp obligatiunile acestor companii se trazactionau la preturile unor companii intr-adevar falite.

Ne aflam intr-o situatie in care investitorii par sa fie disperati sa investeasca in ceva. Dobanzile reflecta represiunea financiara cultivata de bancile centrale prin dobanzi real negative, ceea ce duce la distrugerea avutiei pentru mai toti cei care investesc in instrumente purtatoare de dobanzi. In aceste conditii, singurul instrument ramas disponibil, cu riscul de a fi supraevaluata, este bursa. Si toata lumea cauta expunerea la active tangibile sau intangibile.

Este consecinta emiterii masive de moneda de catre bancile centrale, moneda care nu are acoperire in bunuri sau servicii. Insa aceasta nu poate furniza decat o solutie pe termen scurt. Bancile centrale vor sa impiedice cu orice pret o inghetare a sistemului bancar si a economiei. Este probabil singura solutie pe termen scurt, dar care va aduce costuri semnificative pe termen mediu si lung. Iar unul din principalele costuri va fi distrugerea avutiei populatiei. Oamenii obisnuiti nu au posibilitatea sau calificarea ca sa investeasca in instrumente sofisticate. Ei economisesc mai degraba in instrumente purtatoare de dobanda si, ca urmare, pe termen mediu si lung, acesti oameni vor pierde bani.

Majoritatea investitorilor care investesc la bursa se uita la raportul P/E (price/earnings), dar un alt indicator, la fel de interesant, este raportul Price/Sales. Acesta tinde sa fie mai stabil in conditiile in care profitabilitatea este mai volatila si poate fi subiect al “contabilitatii creative”. Istoric vorbind, un raport Price/Sales de 10 este o valoare mai degraba neobisnuit de mare. Astazi , aproximativ 530 din cele 8500 de actiuni listate in SUA au un astfel de raport mai mare de 10. Mai mult, capitalizarea bursei americane relative la PIB este de 200%, ceea ce reprezinta un record. Companiile din tehnologie sunt principalul motor al acestor cresteri. Orice a avut o legatura cu digitalizare, masini electrice sau cu statul acasa a avut interesul investitorilor asigurat creand premizele crearii unui balon.

Al treilea element despre care vorbeam era forma revenirii economice. O revenire in forma de “V” presupune ca dupa o scadere abrupta sa urmeze o crestere la fel de abrupta. Asa cum mentionam, pentru a avea o revenire in forma de “V” ar trebui ca dupa un declin de 50% sa avem o crestere de 100%. E greu de crezut ca asta se va intampla. O alternativa la asta ar fi un “V italic” in care revenirea va fi mai lenta ca prabusirea. Dar chiar si o astfel de forma ar presupune ca, intr-un interval relativ scurt, ne vom intoarce de unde am plecat. As fi precaut cu aceast forma de revenire si am sa explic putin mai tarziu de ce.

Un alt tip de revenire face referire la litera “K”. Prin referirea la aceasta litera se are in vedere ca cele doua jumatati ale literei pot fi reprezentative pentru evolutia a doua sectoare economice distincte. Primul este sectorul economic care a beneficiat din plin de pe urma pandemiei si este reprezentat de jumatatea superioara a literei “K”. Jumatatea inferioara a literei “K” este reprezentativa pentru toate sectoarele care au fost lovite din plin de pandemie, horeca, transporturi, ca sa ne referim doar la cateva. Este o litera ce reprezinta tendintele divergente existente intr-o economie.

Ultimul semn utilizat pentru reprezentarea revenirii economice este semnul radical inversat sugerat de profesorul Paul Krugman care sugereaza o scadere economica severa urmata de o revenire partiala. Cred ca are sens. Si iata de ce.

In primul rand este vorba de marea probabilitate de a ne confrunta cu un al doilea val al pandemiei. Sunt semnale puternice in acest sens. Cu toate acestea, nu cred ca vom trece din nou printr-o inchidere a economiei si populatiei. Suntem mai isteti decat eram in primavara, stim ce trebuie facut, deci in locul unei inchideri totale am putea vedea o inchidere selectiva a anumitor regiuni sau orase. Insa vom avea nevoie de ceva timp pentru a produce un vaccin si apoi din nou timp pentru a-l face disponibil tuturor.

In sfarsit, trebuie sa ne mai punem o intrebare: cat de bune vor fi vaccinurile? Asa cum stim, virusii pot suferi mutatii care ar putea face ca vaccinul sa nu mai fie eficient chiar inainte ca toata lumea sa fie vaccinata.

Un al doilea motiv pentru care ar trebui sa ramanem prudenti tine de distrugerea de capital care a avut loc si care va continua. Comisia Europeana estimeaza ca pierderile cumulate ale companiilor din UE in 2020 vor fi de 720 de miliarde de euro. Mai mult decat atat, si asta e probabil si mai dramatic, un sfert dintre companiile care au mai mult de 20 de angajati isi vor epuiza capitalul circulant si vor ramane fara cash disponibil. Pentru aceste companii revenirea se va dovedi extrem de dificila. Firmele subcapitalizate nu vor putea sa investeasca, iar unele dintre ele vor ramane prizoniere ale servisarii datoriilor acumulate, prelungind suferinta pana in momentul in care vor deveni insolvente.

O alta amenintare provine din bunele intentii ale guvernelor dornice sa sprijine mediul de afaceri. Acestea ar putea insa sa nu duca in directia unei reveniri economice rapide, deoarece, subventionand toate sectoarele economice, vor intarzia moartea unor companii care in mod normal nu ar mai avea motive sa existe. Cheia revenirii economice va fi canalizarea resurselor doar catre acele sectoare care vor avea un viitor.

Al treilea motiv se refera la prabusirea exporturilor. World Trade Organisation estimeaza o scadere a comertului global cu 13-32% in 2020. In cazul in care valoarea corecta se afla la mijlocul intervalului, ar fi cel mai rau an de la inceptul anilor ’30. Merita remarcat faptul ca, daca privim la criza din 2008, in acei ani China a continuat sa creasca, ceea ce a constituit un sprijin pentru economia mondiala. Acum nu mai este cazul.

Care vor fi economiile care vor suferi? Atat economiile dezvoltate cat si cele emergente. Pentru ca vom avea tari industrializate exportatoare de tehnologie, precum Germania, apoi exportatoare de servicii, si aici ne putem gandi la marile destinatii turistice, si, in sfarsit, tarile exportatoare de marfuri, preum petrol, gaze sau minereuri. Deci ne putem gandi la trei categorii de tari atat dezvoltate cat si in curs de dezvoltare care vor suferi in perioada urmatoare.

Un al patrulea motiv va fi somajul persistent. Trebuie sa fim constienti de faptul ca anumite afaceri nu se vor mai deschide niciodata. Unii oameni nu vor mai fi angajati niciodata. Alti oameni vor lucra in munci mai putin calificate si mai prost platite decat cele precedente. Absolventii vor gasi mai greu locuri de munca, iar multi dinte tineri vor trebui sa paraseasca sistemul educational neavand mijloacele necesare pentru invatarea de la distanta. Si nu doar tarile sarace, ci si tarile bogate se vor afla in situatii dificile. Banii pe care acestea din urma ii platesc astazi cu generozitate pentru protectie sociala vor trebui sa fie returnati. Ceea ce va insemna o relocare a bugetelor dinspre dezvoltare spre rambursarea datoriilor publice.

Al cincilea motiv se refera la polarizare dintre tari si in interiorul tarilor, care poata fi usor trecuta cu vederea privind doar la medii. Banca Mondiala estimeaza ca 60 de miloane de oameni vor fi aruncati in saracie extrema ca urmare a pandemiei. De fapt, asta inseamna ca vor fi mai putini consumatori care sa genereze cererea necesara revenirii economice.

In sfarsit, ultimul motiv, probabil inca subestimat, este impactul intarziat al contextului actual asupra bancilor. Bancile nu au avut pana acum probleme majore legate de neplata creditelor sau falimentele clientilor lor datorita sprijinului masiv furnizat de guverne. Insa ce e mai rau pentru banci de abia acum urmeaza. 2021 va fi un an mult mai dificil pentru banci deoarece de abia atunci economiile isi vor arata intreaga slabiciune. Vom vedea mai multe falimente personale, mai multe falimente ale companiilor, dar si mai multe falimente al tarilor.

As incheia cu un indemn. Nu confundati o corectie pozitiva precum cea pe care o vedem acum cu o revenire economica sustenabila. Nu deschideti inca sampania!

(prezentare sustinuta cu prilejul evenimentului „Critical choices for leaders”,  organizat de ASEBUSS si Kenesaw University in parteneriat cu AmCham)

Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate