Este uimitor sa vezi cum, dupa decenii de dezvoltare prin integrare in circuitele economice si pietele mondiale, dar in primul rand europene, iluzia protectionismului persista. Faptul ca firmele de stat romanesti nu trebuie ajutate sa se restructureze, ci trebuie aparate de concurenti potentiali, nu are cum sa fie de natura a stimula productivitatea si performanta acestora. In egala masura, etichetarea la gramada a firmelor de stat perdante ca fiind de importanta strategica , fara niste argumente solide, doar pentru a putea fi subventionate si salvate in ineficienta lor, este o garantie a nerestructurarii si lipsei de competitivitate. A lor si a tarii.
Apropo, cate firme romanesti de stat ati vazut iesind pe pietele externe pentru a concura de la egal la egal, in vanzari de produse sau achizitii de afaceri, cu companii private sau de stat din terte tari? Asta nu face decat sa sugereze dependenta lor de lipsa de concurenta de pe piata interna Ce se intampla cand apare concurenta? Uitati-va de exemplu la evolutiile comparative ale Postei Romane si Pink Post. Astazi, toate plicurile pe care le mai primesc acasa poarta sigla celei de a doua companii. Nu este de mirare. Inca din 2019, Posta Romana a ajuns sa piarda pozitia de lider de piata, plecand de la cea de monopol, si ceva imi spune ca, de atunci, situatia nu a facut decat sa se inrautateasca.
Astfel de ganduri mi-au venit in minte atunci cand am aflat despre potentiala decizie de a fi refuzata intentia guvernului de a ajuta financiar atat Tarom cat si compania privata Blue Air. Motivul ar fi ca Blue Air este o concurenta a companiei de stat Tarom si ca disparitia Blue Air ar fi in beneficiul Tarom.
Sa presupunem ca, intr-un sat izolat pe nume „Romania”, chiar asa s-ar intampla. La urma urmei, intr-o perioada in care Tarom avea monopolul zborurilor interne pretul biletelor pe destinatii autohtone era de ordinul sutelor de euro. Da, era mai scump sa ajungi la Iasi decat sa ajungi la Paris sau Londra. Numai ca, in pofida acestor preturi de monopol, Tarom nu a mai reusit de 19 ani sa faca profit. Va readuce o disparitie a Blue Air preturile de monopol ale Tarom de natura sa ii micsoreze pierderile si sa ne goleasca noua buzunarele?
Catusi de putin, avand in vedere ca piata transporturilor aviatice din Romania are cu mult mai multi decat doar doi operatori. Satul „Romania” nu exista. Cine a calatorit cu o line low cost precum Blue Air si una regulata precum Tarom stie care sunt diferentele intre serviciile prestate si segmentele tinta catre care se adreseaza. In acest conditii, principalul concurent al Blue Air nu este Tarom, ci, in primul rand Wizz Air, o companie aparuta in Ungaria cu expansiune agresiva si de mare succes pe plan regional. Aparent, in Ungaria nu a fost nicio problema ca Malev, compania de transport aerian de stat din perioada comunista, sa fie lasata sa dispara, iar in locul ei sa fie lasata sa apara o companie privata, iata, de mare succes.
Dar poate Wiz Air nu primeste bani de la guvernul maghiar, asa ca nici Blue Air nu ar trebui sa primeasca. Intr-adevar, Wizz Air nu a primit bani de la guvernul maghiar, dar a primit de la guvernul … britanic. British Airways, EasyJet, Wizz Air si Ryanair, toate prezente si in Romania, se afla printre cele 53 de companii beneficiare ale programului Covid Corporate Financing Facility finantat de Banca Angliei.
O masura care a ridicat semne de intrebare in conditiile in care in timp ce Wizz primea 300milioane de lire conform unor estimari, Virgin Atlantic nu a fost eligibila. In aprilie 2020, Wizz Air era etichetata de CEO-ul sau a fi una dintre cele mai puternice linii aeriene din lume din punctul de vedere al lichiditatii si solvabilitatii. CEO-ul mentiona ca, la inceputul crizei, Wizz Air avea 1,5 miliarde de dolari cash, motiv pentru care domnia sa spunea ca nu intentioneaza sa ceara ajutor guvernului maghiar. Aparent Banca Angliei a fost de nerefuzat…
Asa ca va propun sa ne mai intrebam inca o data. Cine va beneficia din disparitia unui angajator roman precum Blue Air? O companie autohtona care pierde bani de 19 ani sau una straina cu 1,5 miliarde de dolari in buzunare?
Ca de atatea multe ori, apararea „interesului national” ne duce in directia exact opusa.
Un weekend placut!
Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate