Fiti pe pace. Chiar daca imi doresc sa captez interesul cat mai multor cititori, nu imi propun sa intru in zona senzationalismului ieftin cu subiecte despre pericolul disparitiei rasei umane in urma unor accidente sau incidente catastrofice. Desi “never say never”… La altceva vreau sa va propun sa ne gandim in acest weekend, plecand de la premisa ca, atat eu cat si marea dumneavoastra majoritate, facem parte din “specia” clasei de mijloc. Adica specialisti si manageri, antreprenori, liber profesionisti, ca sa mentionez doar cateva dintre categoriile pe care le includ in categoria clasei de mijloc din Romania.
Sigur, subiectul pare cam deplasat in conditiile in care, intr-o tara in curs de dezvoltare asa cum este Romania, clasa de mijloc este de abia intr-un proces de formare, proces stimulat mai ales de cresterea activitatilor antreprenoriale sub diferite forme. Dar Romania nu este China, tara in care, chiar si in perioada crizei financiare, clasa de mijloc a cunoscut o crestere constanta, marturie in acest sens stand, va spuneam cu alt prilej, cresterea constanta pentru bunuri europene de lux. Procesul de convergenta va face ca, in mod inevitabil, clasa de mijloc din Romania sa urmeze de la un punct incolo calea clasei de mijloc din vestul Europei. Iar ce urmeaza sa se intample acolo nu are darul sa ne dea prea mult confort.
Atat clasa de mijloc din SUA, cat si din Europa, se afla sub focul concertat furnizat de trei evolutii majore: globalizarea, criza economico-financiara si, mai recent, revolutia digitala. Sa incepem cu globalizarea. Asa cum am mai mentionat in alte comentarii, in contextul amplificarii procesului de globalizare din ultimul deceniu, clasa de mijloc din tarile dezvoltate a fost principalul perdant, in timp ce castigatorii neti au fost elitele globale si tarile emergente. Cifrele statistice nu lasa loc de indoiala. Bogatii lumii au devenit si mai bogati, concentrand un procentaj in crestere din avutia globala. Liberalizarea fluxurilor de capital si de marfuri a dat acces celor initiati la un bazin important de forta de munca ieftina, crescand in acelasi timp solvabilitatea acestor piete. In acest fel, a fost creata cea de-a doua categorie de castigatori: o parte a tarilor emergente.
O tara precum China a intrat intr-un proces de recuperare a decalajului de dezvoltare fata de tarile dezvoltate, ceea ce a dus la o crestere a bunastarii propriilor cetateni si la reducerea saraciei. Dar nu trebuie sa mergem pana in Asia pentru a constata asta. Chiar Europa Centrala si de Est a fost in final un beneficiar al liberalizarii fluxurilor de capital si circulatiei fortei de munca prin integrarea in UE, reproducand, la o scara mai redusa, dinamica indusa de globalizare la nivel intercontinental. Insa nu toate marile tari emergente au profitat in aceeasi masura, deoarece o parte dintre ele, precum Rusia sau Brazilia, au ramas cu o economie dependenta de exporturile de materii prime. Fluxurile de capital si banii din exporturi nu au fost directionati spre dezvoltare, ci spre consum sau catre proiecte de investitii paguboase. Din acest motiv, economiile lor raman la fel de volatile precum preturile materiilor prime, ceea ce le face extrem de vulnerabile si, in consecinta, slabe. Cu alte cuvinte, un model de dezvoltare esuat, care arata ca degeaba dispui de resurse daca nu stii sa le si gestionezi.
Relocarea capacitatilor de productie din tarile dezvoltate catre bazinele de forta de munca ieftina si pietele mari a crescut presiunea pe forta de munca din tarile dezvoltate, limitand puterea lor de negociere si, ca urmare, punand un capac pe cresterile lor salariale. Pe fondul acestei stagnari a cresterii avutiei personale a unui important numar de oameni din tarile dezvoltate, a venit criza economico-financiara. Aceasta a lovit in mod diferit tarile dezvoltate, paturile de mijloc fiind afectate in grade diferite, dar cu acelasi efect: micsorarea lor.
Clasa de mijloc din SUA a fost probabil cea mai afectata, din mai multe motive: grad de indatorare ridicat, expunere semnificativa la piata de capital, retea de protectie sociala slaba. Falimentele firmelor de toate marimile, substantiala restructurare a sectorului financiar au lasat fara loc de munca sau chiar faliti o multime de membri ai clasei mijlocii americane. Nici clasa de mijloc din Europa nu a ramas intacta, chiar daca variabilele mentionate mai sus pentru SUA au fost doar partial prezente in UE, situatie compensata insa de variabile noi, precum intarzierea programelor de redresare economica si criza greaca. Doar in momentul de fata asistam la o redresare lenta a acestei categorii sociale, manfestata prin cresterea timida a consumului, somajul care scade foarte lent si, in final, o crestere economica neconvingatoare.
Dar redresarea este amenintata pe termen scurt si mediu de eventualitatea unei noi crize. Chiar daca China continua sa se laude cu o crestere economica in apropiere de 6%, exista numerosi analisti care considera, pe baza dinamicii negative a exporturilor, a consumului de energie, a transporturilor sau a productiei de otel, ca economia Chinei creste intr-un ritm mult mai scazut sau ca, de fapt, stagneaza. In acelasi timp, politica monetara profund divergenta dintre SUA si restul lumii face ca dolarul sa continue sa se intareasca, ceea ce va creste presiunile deflationiste in SUA, dar va pune si o frana serioasa exporturilor americane, cu atat mai mult cu cat cererea externa este in scadere. Ambele situatii cresc probabilitatea unei intrari in recesiune a SUA, punand presiune asupra Fed in directia amanarii cresterii dobanzii-cheie.
Pe termen lung insa, principala amenintare pentru clasa de mijloc ar putea fi reprezentata de revolutia digitala, care este pe punctul sa ia avant. Conform analizei World Economic Forum (WEF), fundatie cunoscuta in primul rand pentru organizarea anuala a Forumului Davos, analiza realizata in tari precum Australia, Brazilia, China, Franta, Germania, India, Italia, Japonia, Mexic, Africa de Sud, Turcia, Marea Britanie si SUA, peste 5 milioane de slujbe vor fi pierdute pana in 2020. Confrom estimarilor, evolutiile din genetica, inteligenta artificiala, robotica si din alte zone de inalta tehnologie vor duce la pierderea a 7 milioane de locuri de munca si la castigul a 2 milioane de noi locuri de munca. Activitatile administrative si de birou vor da doua treimi din pierderi, in timp ce zonele IT, matematica, arhitectura si inginerie vor avea de castigat. Conform raportului, implicarea mai scazuta a femeilor in aceste patru zone de activitate le da o vulnerabilitate crescuta la evolutiile tehnologice.
Schimbarea va avea o amploare care este inca greu de estimat, dar o parte dintre noi va trebui sa ne reinventam, deoarece schimbarile nu ii vor afecta doar pe cei cu calificari inferioare. Inteligenta si know-how-ul uman vor fi inlocuite, partial sau total, de inteligenta artificiala. Know-how-ul multor experti actuali din medicina, domeniul juridic sau inginerie va fi preluat de sisteme-expert, facand serviciile lor nenecesare. Klaus Schwab, Presedintele executiv al WEF, sustine in revista Foreign Affairs ca inegalitatile sociale ar putea fi amplificate, in conditiile in care principalii beneficiari ai revolutiei digitale vor fi detinatorii de capital fizic sau intelectual: inovatorii, actionarii, investitorii. Avand in vedere valoarea din ce in ce mai mare care va fi acordata excelentei, el sustine ca exista un risc major de segregare a fortei de munca intre o categorie slab calificata/slab platita si una foarte calificata/foarte bine platita, ceea ce ar putea duce la tensiuni sociale in crestere.
Autorii studiului WEF spun ca pentru a preveni cel mai prost scenariu – schimbari tehnologice insotite de lipsa de specialisti, somaj in masa si cresterea inegalitatii – recalificarea angajatilor va fi critica. “Nu este posibil sa faci fata revolutiei tehnologice actuale asteptand ca urmatoarea generatie sa fie mai bine pregatita”. De altfel, masura si viteza schimbarilor pe care le vom trai, si pe care le subestimam azi, e data de evaluarea WEF conform careia 65% dintre copiii care intra in scoala primara azi vor lucra in meserii care inca nici nu exista.
Unde se afla Romania in acest tablou? Pe termen scurt, cred ca clasa de mijloc nu este in pericol. Suntem inca o economie in dezvoltare, care ofera numeroase oportunitati celor cu spirit antreprenorial si firmelor straine in cautare de experti mai ieftini decat in tarile de provenienta. Procesul de convergenta cu UE va presupune si o crestere graduala a productivitatii si a salariilor, ceea ce va face ca noi si noi oameni, care azi nu sunt din punctul de vedere al veniturilor in clasa de mijloc, sa intre treptat in aceasta categorie. Mai mult decat atat, suntem o tara cu o vocatie naturala pentru IT, iar cresterea cererii pentru astfel de specialisti ne va avantaja si ar putea fi cartea castigatoare pentru o tara lipsita de capital fizic, dar cu un important capital intelectual.
Pe de alta parte, e posibil ca fereastra de oportunitate sa nu dureze la nesfarsit, mai ales pentru cei mai putin calificati. Va trebui sa ne miscam rapid ca tara din zona atractivitatii pentru forta de munca abundenta si ieftina, spre zona fortei de munca specializata si bine remunerata, altminteri putem fi prinsi pe picior gresit. Robotizarea creste probabilitatea ca productia firmelor internationale sa se intoarca in tarile dezvoltate, de origine.
Astfel, un studiu Boston Consulting Group citat de Forbes arata ca peste o treime din firmele americane isi propun ca in urmatorii ani sa readuca macar o parte din activitatile lor din strainatate in SUA, in conditile in care robotizarea va creste eficienta productiei locale. Pentru tari precum Romania, care in dezvoltarea lor sunt atat de dependente de capitalul strain, o astfel de tendinta de dezinvestire ar putea avea consecinte extrem de serioase. Riscul este ca lucrurile sa se miste mult prea repede pentru capacitatea noastra de ajustare ca tara si ca indivizi preocupati traditional doar de viitorul foarte apropiat. De altfel, chiar daca eu aici am vorbit cu predilectie despre impactul asupra pietei muncii, impactul asupra modelelor de afaceri va fi cel putin la fel de dramatic. Va incurajez sa cautati evaluari in acest sens si sa le studiati.
In ce ma priveste, ma voi stradui sa dau Gandurilor de weekend o tenta cat mai personala, pentru a ma feri de concurenta vreunei forme de inteligenta artificiala care v-ar da teme de gandire mai multe si mai interesante decat mine.
Un weekend placut!
Aboneaza-te pentru a primi notificari cand noi articole sunt publicate